“NU ESTE DESTUL SĂ-ȚI SCHIMBI ȚOALELE FANARIOTE CU UNELE NEMȚEȘTI, CA SĂ FI UN BĂNĂȚEAN”

notă – am decis să public textul integral cu punctul meu de vedere privitor la noul PUG al Timișoarei de la dezbaterile din 15-16.11.2017 -cenzurat acolo de mine – pentru că am avut senzația potrivit căreia vinovații pentru relele ce se vor abate asupra noastră vor fi cetățenii timișoreni.

Din cînd în cînd așa mă dojenea bunicul meu. Fusese prizonier de război în Siberia la 18 ani și prizonier idiologic în Bărăgan la 50 ani. Îmi tot spunea că în Banat nu există slugi și boieri, ci doar parteneri, că primele valori ce trebuie păstrate sunt ONOAREA, ce presupune respectarea cuvîntului dat (în cazul nostru termenul de finalizare și valoarea financiară al contractului) și respectarea PROPRIETĂȚII. Despre respectarea termenului și a valorii contractului în cazul PUG-ului Timișoara, merită să citiți care au fost condițiile de realizare impuse și cine sunt semnatarii documentului. Despre proprietate pot să spun că probabil nici un oraș din România care are un PUG din noua generație aprobat nu are ridicare topo (în sensul prevăzut de lege) ce presupune definirea fizică a domeniului public și privat al autorităților centrale/locale, a domeniului privat al persoanelor juridice/private și a domeniului cu terenuri cu proprietate neclară. De ce nu se dorește să se facă ordine în acest domeniu, poate fiecare să facă un scenariu. Cert este că dacă se aplică noile legi fiscale, autoritățile locale vor fi obligate fie să mărească taxele și impozitele, fie să facă publică ridicarea topo, o comoară care va demonstra pe cîte terenuri nu se plătesc impozite și de ce, etc.  Credeți că Timișoara va fi prima Unitate Teritorială din România care respecta legea și va face public acest document, sau se vor mări doar taxele?  Restul este doar manipulare netransparentă a pieței imobiliare.

Am început această postare cu o diversiune doar să mai cîștig puțin timp pentru a-mi exprima OBSERVAȚIILE pe marginea NOULUI PUG TIMIȘOARA în faza 2017.

Vineri (10.11.2017) am primit un email din partea Direcției de Urbanism din cadrul PMTimișoara, prin care (mi) se solicita „să elaboraţi un document scris cu observaţiile dvs. pe marginea noului PUG al Municipiului Timişoara aflat în lucru, pe care să-l prezentaţi în cadrul întâlnirii”. Întîlnirea a fost programată în 15.11.2017.La ce să fac observatii, pentru că nu mi s-a transmis nici o documentație” am răspuns eu rapid? „Este vorba despre noul PUG aflat în lucru – a fost afisat pe site-ul primariei, însă va trimit prin wetransfer o variantă îmbunătățită”, a fost răspunsul venit imediat. Așadar mi–a rămas doar să caut îmbunătățirile (acul) în carul cu fîn. Dar dacă găsesc o nouă grenadă în schimb (ca în cazul Liceului de Arte)? Deși greu, am să încerc în 3 zile (lucrătoare) să analizez un produs (varianta de pe site-ul PMT) lucrat de o echipă în 7 ani, care a făcut un document greoi, cu informații incomplete sau false, care nu corespund realității, greu de aplicat, care nu poate face față schimbărilor vremurilor, cu propuneri care nu se pot realiza în perioada lui de 10 ani de valabilitate. Voi detalia cauzele din prevederile actuale ale documentului afișat pe site-ul PMT, care au determinat decizii ireparabile, reparabile (dar cu costuri financiare și sociale mari) sau remediabile (cu costuri ridicate ce privesc încrederea populației în autoritatea locală și în breasla arhitecților) pentru că sunt în faza de proiect. Este un efort prea mare pentru comunitatea locală să stea de veghe tot timpul la fiecare PUZ ce se propune a se aproba, pentru a sancționa dacă se încalcă legea/interesele ei.

Pentru început menționez că pe site- ul PMT nu este postată documentația juridic legală aprobată în conformitate cu legea și anume PUG-ul 2002, că proiectanții de pe piața liberă au fost obligați să lucreze cel puțin 3 ani după 2013 cu prevederi dintr-un PUG nefinalizat (document ilegal), că s-a ajuns la abuzuri precum cea ca direcția de specialitate a PMT să oblige beneficiari privați să organizeze concursuri de arhitectură pentru investițiile lor, în loc să se preocupe de concursurile de idei pentru investițiile de pe domeniul public (care este în atribuția lor). Toate acestea și altele demonstrează că MIX-ul dintre administrația locală de specialitate și consorțiul ce prepară PUG-ul Timișoara (de sub tutela unei părți a conducerii OAR), este unul toxic pentru Timișoara. Nu știu dacă ce se scrie în presa locală din țară (Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu) este adevărat, dar dacă s-a aplicat aici modelul experimentat la CLUJ-NAPOCA întocmit de același autor (care a produs nenumerate procese între administrație și cetățenii de acolo, fapt ce a determinat PMCLUJ-NAPOCA să propună realizarea unui nou PUG , imediat după finalizarea primului), nu ne putem aștepta la alt final pentru Timișoara.

În cei 5 ani de cînd a apărut în public primul document rezultat din contractul dintre administrația de specialitate din PMT și proiectanții contractanți (MASTERPLAN 2012) am trimis zeci de adrese cu observații ce se referă la erori de filozofie în abordare, de nerespectare a legii, de distrugere a caracterului orașului nostru, etc.

Am să încep cu faptul că de la început documentația întocmită pînă acum nu respectă legislația. Ori în urbanism prima lecție este respectarea unor legi minimale, asumate de întreaga comunitate, altfel degeaba ne prefacem că ne mirăm de haosul urban. La final voi da trei exemple negative rezultate din aplicarea prevederilor Masterplanului și a noului PUG aflat în faza de lucru.

Să explic ce înseamnă legislația în întocmirea unui PUG. Ea este compusă din mai multe etape (etapa de documentare, etapa studiilor de fundamentare, etapa PUG-ului propriu-zis și a regulamentului local de urbanism, etapa finală) care au rostul lor legal și de bun simț (notă: ce este cu caractere italice reprezintă atenționarea mea că aceste părți din cadrul conținut au lipsit parțial/total cînd s-a predat etapa, lipsesc parțial/total în documentul predat nouă spre analiză).

ETAPA I – DOCUMENTARE ȘI STUDII DE FUNDAMENTARE

Documentare: cercetări documentare și de teren (consultarea documentațiilor, proiectelor și documentelor puse la dispoziție de autoritatea locală și județeană, deplasări pe teren, cercetare arhivistică, studierea cadrului normativ actual, a documentelor programatice naționale și europene, a ghidurilor de bune practici, cercetare pe internet, cărți, articole, statistici, documente finanțate/existente în PMT (ex: studiul director privind densificarea, studiul director al facilităților publice, etc)  etc. (nn: nu am avut acces la această primă etapă a documentației care ar trebui să fie publică).

Studii de fundamentare:  topografice, geotehnice și hidrologice, zone protejate construite (studiu istoric, cartarea celor 14.000 de monumente menționate propagandistic fără acoperire într-o metodolgie coerentă), relații periurbane (între timp unele localități periurbane Dumbrăvița, Ghiroda, Giroc s-au contopit fizic cu Timișoara fără coordonare, deși există o asociație juridică a localităților componente a Polului de Creștere Timișoara), sociodemografice (anchete sociale asupra migranților interni și externi, asupra schimbării structurii populației, privind percepție/psihologie urbană a rezidenților/vizitatorilor, etc), ancheta socio-urbanistică privind opțiunile populatiei, specialiștilor/instituțiilor, protecția mediului (zone protejate naturale, studiu peisagistic, schimbările climaterice, riscuri geografice naturale/antropice și informații asupra tipului de proprietate a terenurilor afectate de aceste zone, informații pentru posibila achiziție a lor), căi de comunicații (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Timișoara a fost finalizat în 2017), activități economice, edilitare, etc; (nn: ridicările topo-nu există nici în 2017, alte studii au fost finalizate în 2017 și nu știm dacă au fost asumate de elaboratori pentru că ele au fost întocmite de alți  actori, precum Universitatea de Vest. Unele din aceste cercetări prealabile s-au întocmit după 5 ani de la aprobarea legală a documentului MASTERPLAN 2012, care avea nevoie de toate aceste studii fundamentale pentru a se propune anumite decizii, ce s-au aplicat ulterior pe parcursul celor 5 ani scurși și s-au dovedit apoi eronate; documentul prezentat nu conține decît parțial aceste cerințe sau deloc).

ETAPA II – ELABORAREA DOCUMENTAȚIILOR PUG ȘI RLU

II.a. Problematica generală a PUG-ului va cuprinde: stabilirea limitelor intravilanului în raport cu nevoile de dezvoltare și cu evoluția în perspectivă a localității; implementarea în plan spațial a obiectivelor strategice de dezvoltare; optimizarea relațiilor localității cu teritoriile adiacente și cu tendințele de dezvoltare ale localității; delimitarea zonelor și a modului de realizare a operațiunilor urbanistice de regenerare urbană în zona construită; zonificarea teritoriului administrativ în funcție de componenta spațială dominantă și de activitatea umană desfășurată în legătură cu aceasta (tipologii de comerț după mărime, sortimente, amplasament, piețe agroalimentare pentru încurajarea producției locale agroalimentare), etc; amplificarea mediului universitar; reglementarea teritoriului extravilan; stabilirea condițiilor de constructibilitate și delimitarea zonelor de restricții; stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție; organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație (trama majoră/secundară, în conformitate cu Planul de Mobilitate aprobat în 2017); modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare; precizarea locațiilor  de utilitate publică (străzi de cat I și II, creșe, grădinițe, școli, cabinete medic de familie, terenuri de sport pentru comunitățile rezidențiale, etc); evidențierea regimului proprietății imobiliare și a circulației juridice a terenurilor; stabilirea zonelor centrale și spațiilor publice; stabilirea și delimitarea spațiilor verzi, a parcurilor și a locurilor de joacă pentru copii pe terenuri eligibile; stabilirea și delimitarea zonelor destinate activităților culturale și sportive pe terenuri eligibile, etc. (nn: documentul prezentat nu conține decît parțial aceste cerințe sau deloc).

II.b. Documentația PUG și RLU: Documentația va respecta prevederile documentațiilor de amenajarea teritoriului și strategiilor naționale și județene aprobate și se va corela cu documentațiile de amenajare a teritoriului și strategiile în curs de elaborare și documentațiile de urbanism aprobate sau în curs de elaborare. PUG-ul cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: evoluția în perspectivă a localității;  direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, regional și județean (nn: documentul prezentat nu respectă strategiile naționale referitoare la accesibilitatea la autostrada A1, conține doar parțial alte cerințe sau deloc).

II.c. Partea scrisă: presupune realizarea unui memoriu general și a regulamentului local de urbanism. Se recomandă utilizarea instrumentelor grafice (fotografii, hărți, cartograme, tabele, scheme, diagrame, schițe, desene, extrase din PATN, PATJ), care să permită lecturarea întru-un mod mai sintetic, inteligibil și sugestiv a informației scrise. Partea scrisă va conține obligatoriu, pentru fiecare volum, foaie de gardă, colectivul de elaborare cu semnături, borderoul volumului și cuprinsul. Fiecare capitol întocmit de specialiști va fi semnat și ștampilat, în funcție de domeniu.  Memoriul general cuprinde încadrarea în contextul teritorial (UAT-uri vecine, context județean, regional, euroregional, national, etc.) stadiul actual al dezvoltării corelat cu obiectivele dezvoltării, evidențierea disfuncționalităților rezultate din analiza critică a situației existente și justificarea soluțiilor propuse pentru eliminarea sau diminuarea acestora, urmărind o serie de domenii generale de analiză, cu formularea în final a principalelor opțiuni și necesități. Se vor analiza și prezenta principalele caracteristici funcționale ale zonelor din intravilan și se va stabili destinația fiecărui teren din localitate. Zonele funcționale vor fi determinate în funcție de activitățile dominante aferente suprafețelor respective de teren. Suprafețele și procentele rezultate din bilanțul teritorial vor fi comentate, surprinzând: proporțiile între zonele funcționale, disponibilitățile de teren, densitățile de locuire și construire. Este obligatorie corelarea și integrarea de către elaboratorul PUG a tuturor propunerilor studiilor de fundamentare și generarea unei concepții unitare de dezvoltare a localităților componente. Se va analiza și teritoriul extravilan.  Scopul memoriului general este acela de a formula propunerile de organizare urbanistică, punând în evidență prioritățile UAT, principalele reglementări, obiectivele de utilitate publică, în baza concluziilor consultării publice prealabile și analizelor SWOT.  Conținutul minim obligatoriu al memoriului general: 1.Introducere; 2.Stadiul actual al dezvoltării urbanistice; 3.Propuneri de organizare urbanistică; 4. Concluzii – măsuri; 5. Anexe; (documentul prezentat conține doar parțial aceste cerințe sau deloc).

II.d. Regulamentul local de urbanism (RLU) are rolul de a detalia prin prescripții (permisiuni și interdicții) reglementările din PUG. Prescripțiile cuprinse în RLU sunt obligatorii la autorizarea executării construcțiilor pe întregul teritoriu administrativ. Ele trebuie să fie în așa fel întocmite încît să se poată aplica funcție de caracteristicile culturale ale UAT. Regulamentul Local de Urbanism va fi structurat astfel: 1. Dispoziții generale (rolul RLU, cadrul legal al elaborării, domeniul de aplicare); 2. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor (reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit, reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public, reguli de amplasare, retrageri minime obligatorii, reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, reguli cu privire la echiparea edilitară, reguli cu privire la forma și dimensiunilor terenurilor pentru construcții, parcelări, reparcelări, prevederile Codului Civil, etc.); 3. Diviziunea teritorială în zone, subzone și unități teritoriale de referință (precizarea zonelor și subzonelor funcționale propuse, asigurarea compatibilității dintre acestea, atât pentru teritoriul intravilan, cât și pentru restul teritoriului administrativ); 4. Prevederi privind modul de ocupare a terenurilor; 5. Prescripții specifice pe zone, subzone și unități teritoriale de referință (reguli cu privire la aliniament, amplasarea clădirilor pe parcele și însorire, circulații și accese, gabarit minim al căilor de acces, reglementarea calității arhitecturale, al volumetriei, altimetriei, proporții, materiale, culori, reguli referitoare la resurse alternative de energie, audit energetic și anvelopare termică, reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și împrejmuiri, amplasare față de drumurile publice, asigurarea locurilor de parcare în incintă); 6. Restricții temporare și definitive; 7. Obiective de utilitate publică (nn: documentul prezentat conține doar parțial aceste cerințe sau deloc, fapt ce a permis să se construiască locuințe colective-blocuri în comunitățile cu case individuale pentru distrugerea acestora, să se mansardeze blocuri în zone cu densități mult peste cele acceptate prin lege, ce a condus și la blocarea traficului rutier, nu s-au reținut terenuri prin achiziții pentru creșe, școli, cabinete medicale, etc).

III. FINAL: adaptarea strategiei de dezvoltare/, obiective/, priorități/,direcții de dezvoltare/ și măsuri după parcurgerea tuturor acestor faze (nn: deși acest document este esențial pentru aplicarea strategiei el nu este prezentat pînă acum, rămînînd tot la un MASTERPLAN din 2012, depășit).

 

Este posibil ca unele documente să se fi realizat ulterior etapei din contract sau să se realizeze pînă la aprobarea PUG-ului, dar anumite decizii au fost luate deja.

Am promis că voi expune 3 exemple, din punctul meu de vedere, de decizii eronate (reparabile după executarea lor, reparabile în faza de aprobare a PUG/PUZ sau ireparabile) care au fost luate ca urmare a unor poziții din documente aprobate legal (MASTERPLAN aprilie 2012) sau aprobate ilegal (PUG etapa III-2013):

  1. Vom începe cu decizia reparabilă rezultată din prevederile cuprinse în MASTERPLAN-ul din 2012  ce ocultează unicul punct tare geostratergic pe plan mondial ce îl deține Polul de Creștere Timișoara și anume Aeroportul Internațional Traian VUIA Timișoara (AITVT)/autostrada în relație cu posibila sa poziționare pe Drumul Mătăsii (China-Orientul Apropiat-Europa Centrală/de Est) și pe Drumul  Transcarpatia (Porturile grecești-Țările Baltice) ce se întălnesc tocmai în Timișoara.

Într-un studiul premergător PUG-ului, comandat/întocmit în 2009 de un grup de specialiști olandezi, singurele două direcții PRINCIPALE de dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara erau cele indicate de cele două accese existente la Autostrada Calafat/Constanța-Rotterdam și la Autostrada Transcarpatia ce învăluiau Aeroportul Internațional Traian VUIA Timișoara (vezi fig.1a).

100

fig. 1a –Posibilele direcții principale de dezvoltare spațială a Polului de Creștere Timișoara înspre Europa prin A1 învăluie firesc AITVT (sursa: Meta van Drunen (2009) “Masterplan Timisoara 2030” sursă: rev. Urbanismul seria Noua nr 4/2010 pg. 68); fig. 1b- Direcții strategice ale dezvoltarii municipiului Timișoara prin care direcția principala de dezvoltare spațială este cea nord-sud prin Calea Torontalului (sursa: EXTRAS MASTERPLAN TIMISOARA din 2012).

În contradicție cu acest scenariu întocmit de specialiștii olandezi (ce marca rolul Timișoarei în context său firesc, românesc, euroregional, european și mondial prin AITVT și A1) în MASTERPLANUL TIMIȘOARA din 2012 rolul AITVT (accesul la el și la A1 ce ne leagă de Europa și România) este tratat ca nesemnificativ (fig.1b).  Prin aplicarea prevederilor principale ale direcților strategice de dezvoltare a municipiului Timișoara (fig. 1b), componentă esențială a MASTERPLAN-ului aprobat în 2012, a rezultat o accesibilitate redusă a locuitorilor din Timișoara spre Autostrada A1 existentă,  ce leagă Europa de la Est la Vest și de la Sud la Nord). S-a utilizat “metoda Dumbrăvița” de creere a unei crize artificiale (blocarea ieșirii spre A1, prin neutilizarea potențialului căii rutiere existente, în speranța realizării unei alte ieșiri prin Calea Aradului a cărei finanțare nu face parte din atribuțile administrațiilor locale/centrale). Această decizie a condus la amplasarea stîlpilor de troleibuz în așa fel încît singura cale de acces spre EU a rămas pe 2 benzi. De asemenea s-a blocat dublarea accesului de la centura rutieră nord est la autostrada. Dar mai grav este că prin acest document se ocultează axa geostrategică euroatlantică Transcarpatica din Sud spre Nordul Europei (țările Baltice). Pentru lămurire merită să vedeți indicatoarele rutiere de pe autostrada existentă A1: – la ieșirea înspre Lugoj este un indicator de autostrada spre Calafat și la ieșirea din Arad este un indicator de autostrada spre Oradea. Această eroare provocată se poate repara numai după 5 ani de la săvîrșire (lucrarea a fost făcută cu fonduri europene).

Prin prevederile sugerate în Direcția strategică de Dezvoltare a municipiului Timișoara parte a  MASTERPLAN TIMISOARA 2012 (fig.1b) a rezultat o dezvoltare spațială puternică spre Nord Vest pe direcția Căii Torontalului spre o prezumtivă nouă autostradă ce ocultează accesul la culoarul rutier/feroviar al Polului de Creștere Timișoara la Europa. Dezvoltarea spațială începută deja cu o zonă cu imobile înalte și foarte înalte (rezidențiale și de servicii) este accesată prin străzi rezidențiale secundare sau chiar străzi de 8m lățime. Această eroare provocată se poate repara partial într-o lungă perioadă timp (prin forțarea unor proprietari de teren din zonă) rămînînd însă distrugerea comunității zonei de vile deja edificată .

  1. Dezvoltarea imobiliară atît de discutată de pe terenul fostului Liceu de Arte a fost propusă în conformitate cu prevederile din noul PUG-III, adică un CUT de 4, un POT de 85% (tipice zonei Cetate), într-o zonă de vile interbelice cu alți indicatori, fapt ce ar fi distrus caractertul zonei centrale din Timișoara. Această situație a pus în dificultate atît dezvoltatorul, administrația și proiectanții care au respectat prevederile din noul PUG. Interesant a fost că o parte din profesioniștii care au protestat la aplicarea în acest caz a prevederilor din PUG III, au făcut parte direct/indirect la întocmirea PUG-III în curs de elaborare. Această eroare provocată se poate repara, dar ea nu a fost asumată ca responsabilitate de către autoritatea de specialitate din PMT, de către întocmitorului PUG-ului în curs de aprobare. Adaug că nu este corect/legal să se oblige beneficiarul să organizeze un concurs de arhitectură (după modelul extinderii Hotelului Continental) controlat de OAR.

3. La deschiderea din aceste zile a mult așteptatului pasaj Jiul (a doua operațiune rutieră majoră finalizată după 1960 în Timișoara), a apărut o dezaxare a traseelor pietonale/bike față de axul rutier al pasajului prin reducerea drastică a lățimii unui trotuar. Toată lumea a fost mirată de această soluție tehnică mai ales că pe partea cu lățimea redusă a trotuarului se va finaliza în curînd marea dezvoltare imobiliară rezidențială “Mara” a cărui traseu pietonal spre gară este mult îngreunat. Justificarea a fost că există deja un pasaj pietonal (abandonat din motive de securitate a utilizatorilor) sub cele cca 15 linii de cale ferată. Această forțare utopică ca pietonii/bicicliștii să traverseze subteran calea ferată la o distanță de peste 100m de cea firească, face parte din atitudinea netransparentă reprobabilă a soluțiilor gîndite de întocmitorii PUG-ului, aceea de a bloca în timp toate traseele pietonale/bike din dreptul subtraversărilor rutiere existente. Tot acest exces de zel pare că ar fi fost pentru a testa reacția comunității la o nouă criză (după modelul Dumbrăvița) și a forța realizarea a 4 treceri pietonale prezumtive sub actuala cale ferată între actualele pasaje rutiere existente pentru a pune în valoare anumite afaceri imobiliare (și dacă calea ferată se va muta în subteran sau în aerian?). Această eroare provocată NU se poate repara, pentru că dublarea lățimii pietonalei pe partea de vest a pasajului este imposibil de realizat.

 

Dacă se aprobă documentul în discuție așa cum ni s-a prezentat, atunci prin Regulamentul Local de Urbanism propus există șansa de a bloca dezvoltarea urbană organică prin impunerea unor tactici la spartul tîrgului (vezi deja amplasarea supermarket-urilor în punctele strategice), unor tactici inflexibile de COOPERATIVIZARE FORȚATĂ în ASOCIAȚII a PROPRIETARILOR (idiologie neomarxistă) de pe o întreagă Unitate Teritorială de Referință (concept interpretat eronat de autorii documentului față de bunul simț și de legislația din România- sper ca într-o postare viitoare să elucidez acest caz) ce doresc să se dezvoltate. Dar asta nu este suficient pentru că și în procedura de restructurare a zonelor industriale abandonate există obligativitatea de COOPERATIVIZARE FORȚATĂ în ASOCIAȚII. Adică să se supună unor metode similare anului 1950. Polul de Creștere Timișoara se va dezvolta doar în exteriorul Timișoarei în UAT –urile periurbane, sau cei ce nu se supun vor fi trimiși din nou în Bărăgan ca acum aproape 70 ani? Și toate acestea, în loc să se apeleze la tacticile flexibile ale creșterii organice.

După cele exprimate mai sus e firesc să exprim o opinie cu privire la starea din 2017 a PUG- ului Timișoarei. Aceasta mai ales că se menține poziția de mutare a liniilor de cale ferată în subteran sau pe estacadă, ceea ce mă „confuzionează” total (în loc să se definească acolo un coridor feroviar cu restricție de construire pînă la definitivarea soluției), pentru că deciziile implemetate deja vor intra în istorie împotriva dezvoltării orașului:

“Iată opinia mea. Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele …..esențiale… Din această dilemă nu puteți ieși… Am zis!” 1880, IL Caragiale

Cred că am demonstrat suficient că drumul ales pentru acest PUG a pornit greșit, cu toate corecturile (experimentele) de pe parcurs și că finalizarea lui, prin păstrarea filozofiei neomarxiste, poate fi o catastrofă mai mare decît cea care a blocat competitorul nostru major CLUJ-NAPOCA.

Intocmit:

Radoslav  Radu

Timișoara 14.11.2017

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s