TIMIȘOARA ÎNTRE CULTURA EUROPEANĂ și CEA FANARIOTĂ

sau între RESPONSABILITATE COMUNITARĂ și BUNUL PLAC

Pentru că ultima mea postare [1] a stîrnit firesc o dezbatere pro și contra, am să utilizez aceiași metodă ca și întocmitorii PUZ-ului, cea a imaginilor din lume. Nu am să utilizez poze din reviste de specialitate de peste mări și țări, precum colegii mei (vezi https://goo.gl/CiXdQx, sau https://goo.gl/zstuCq ) ale unor viitoare realizări, ci o poză făcută de mine în 2012 la București.

CATHEDRAL PLAZA BUCUREȘTI lîngă Catedrala Sfântul Iosif

(Arhiepiscopia romano-catolică din București)

vs

MIXED USE lîngă Catedrala Mitropolitană a Banatului

(Timișoara).

Ce asemănări sunt între Timișoara și București?

Vă las pe dvs să le găsiți.

Totuși vă informez că imobilul CATHEDRAL PLAZA BUCUREȘTI a fost proiectat de unul dintre cei mai buni arhitecți școlați în România, că avea autorizație de construire, că pentru încălcarea legii în domeniul urban justiția română a hotărît demolarea imobilului în 2012 printr-o decizie definitivă și irevocabilă (decizia a fost întărită și de decizia CEDO din 2012 care a respins acțiunea intentată de dezvoltatorul Cathedral Plaza impotriva statului Român), că ne aflăm în 2017 și imaginea este neschimbată. Nu se găseste vinovatul (Primarul Capitalei, Consiliul Local al Municipiului București, Arhitectul șef al instituției, Responsabilul arhiepiscopiei romano-catolice, Specialiști din Ministerul Culturii, Portarii de la aceste instituții, etc, etc,).

NIMENI NU ESTE VINOVAT

NIMENI NU POATE TOTUȘI DEMOLA IMOBILUL 

Iată exemplul LIPSEI DE RESPONSABILITATE în dezvoltarea urbană

Picture1

fig. 1- CATHEDRAL PLAZA BUCUREȘTI, lîngă Catedrala Sfântul Iosif  – Arhiepiscopia romano-catolică din București (sursă: Radoslav R. 2012)

Despre trei sute de ani de europenitate și metodele utilizate azi de cei care se ocupă de destinul urban la municpiului Timișoara, într-o altă postare viitoare.

Pînă atunci, pentru că pe lîngă cei care au apreciat pozițiile mele, au fost unii care mă consideră adversar de meserie, am să postez un citat, spre plăcerea guvernării locale actuale:

“Din cine este formată opoziția?/ Mai întîi fac parte din ea o sumă de oameni cari sunt condamnați la o vecinică opozițiune.// Sub toate regimurile, sub toate guvernele există ființe degradate cari nefiind admise să îndeplinească nici o funcție în stat, își răzbună făcînd opoziție.// Alții fac toată viața lor opoziție din principiu, opoziție de amatori, ca un fel de pichet sau de stos, neavînd de făcut ceva ma bun./ Aceștia găsesc rău orice se face, orice se zice, critică orice proiect de lege înainte de a-l fi citit, orice discurs fără să-l fi auzit, saltă de bucurie la orice schimbare ministerială și-ți vorbesc tot timpul de trecut- laudatori temporis acti-  sau compară în fiece moment ceea ce văd în țară cu ceea ce au văzut la Paris sau la Londra și se supără cînd asemănarea nu este deplină.// Sunt apoi oameni cari au comis abuzuri, delapidări, cari au fost destituiți, revocați și cari a doua zi după ce au fost scoși din funcție, aleargă la ziarele de opoziție, siguri fiind că acestea-i vor primi cu brațele deschise. Îi vezi apoi criticînd, batjocorind și calomniind pe foștii lor șefi, destăinuind fel de fel de infamii închipuite, după ce au tăcut zece sau douăzeci de ani- cît timp au fost ținuți în slujbă. // În alt rînd vin ambițioșii, cari nu se mulțumesc c-un rol secundar în stat și ar dori fiecare să conducă ei destinele acestei țări. Aceștia fac parte trei, patru, cinci, șase ani dintr-un partid, sunt părtați la toate actele sale, impărtășesc răspunderea actelor sale, împărtășesc răspunderea actelor guvernului, sunt cei mai aprigi dușmani ai opoziției, într-o bună zi dimineață, roși de nerăbdarea d-a juca un rol peste puterii lor, sub fel de fel de pretexte îi vezi trecînd în „infama opoziție” și atacînd guvernul și partidul din care au făcut parte cu aceiași tărie cu care l-au sprijinit.// Nu mai vorbim de visătorii cari se gîndesc să facă din România primul imperiu al lumii, nici de lilipuțienii politici din provincie, care-și închipuie că făcînd zgomot au să atragă privirile oamenilor asupra lor [2].  

P.S. Nu vă bucurați, pentru că în postarea viitoare am să citez definiția diviziunilor și subdiviziunilor celor care sprijină guvernarea locală.

RADU RADOSLAV

27.07.2017

REFERINȚE:

[1] https://radulblog.wordpress.com/2017/07/24/ce-presupune-mixed-use-in-zona-centrala-timisoara-bd-mihai-eminescu-nr-2-respectiv-c-d-loga-nr-3-fostul-liceu-de-arte/

[2] ILCaragiale (1875) – RESTITUIRI, Articole, “ Bucureștiuri“, “diverse“, “mofturi“,  note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: Alegătorul liber; Unirea democratică; Voința Națională; Constituționalul; Era nouă; Gazeta poporului, identificate, transcrise și comentate de Marin Bucur ed. Dacia,  Cluj –Napoca 1986, p.  98-99, din Alegătorul liber, an I, 1875, nr. 268, Adversarii noștri cred… București, 11 iunie,

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s