DIPLOME DE EXCELENȚĂ acordate de REGISTRUL URBANIȘTILOR din ROMÂNIA (RUR) -BIROUL TERITORIAL REGIUNEA de VEST ROMÂNIA pentru RECUNOAȘTEREA MERITELOR INIȚIATIVELOR PRIVATE-INDEPENDENTE în REGENERAREA URBANĂ /REGIONALĂ

Despre ADEVĂRAȚII NOȘTRI EROI LOCALI în devenirea noastră creativă urbană/regională am postat cîteva rînduri [1] într-un extras din articolul [2] „ESTE RECUNOSCUTĂ ÎN ROMÂNIA INIȚIATIVA INDEPENDENTĂ CA ACTOR PRINCIPAL ÎN DEVENIREA URBANĂ? sau despre RADICALIZARE – DERADICALIZARE”, pe care le reproduc:  Devenirea urbană holistică se produce prin alianța dintre autoritățile locale, sectorul financiar şi privat, experți, locuitori etc. Cât de important este să lucrezi cu entități instituționale? Cât de important este să lucrezi cu entități informale? Care este implicarea locuitorilor în devenirea urbană? (…) Lipsa acestei atitudini de parteneriat conduce la radicalizarea cetățenilor, fenomen care, dacă nu este analizat la timp şi cu seriozitate, poate duce la confruntări sociale inutile. Această nouă atitudine trebuie să conducă la o nouă formă de guvernare, în care se optimizează capitalul uman, social, material, cultural şi economic local”.56_0

Parte din eroii necunoscuți, care  prin acțiunile lor au întărit spiritul comunitar și democrația participativă locală, se găsesc în fotografia de mai sus, făcută cu ocazia aniversării primelor 15 Diplome de Excelență acordate de REGISTRUL URBANIȘTILOR din ROMÂNIA (RUR) -BIROUL TERITORIAL REGIUNEA de VEST ROMÂNIA pentru RECUNOAȘTEREA MERITELOR INIȚIATIVELOR PRIVATE-INDEPENDENTE în REGENERAREA URBANĂ /REGIONALĂ .

Vom posta în continuare prezentarea celor 15 Diplome de Excelență acordate pînă la publicarea articolului în 2015, la care vom adăuga și cele șase acordate ulterior.

 

  1. ANONIM TM”

Asociația de DJ (născută în 1998) de promovare a muzicii underground, a născut o comunitate creativă locală remarcată prin managerierea de evenimente independente:  primul Festival anual de muzică electronică TM Base 1999 -organizat în spații abandonate de tip hală industrială în Timișoara, Festivalul de muzică pe malul rîului Bega, etc.

Notă-deși Asociația de DJ ANONIM TM” nu a primit Diploma de Excelență –refuzînd-o pentru a-și respecta anonimatul – am început cu menționarea ei pentru că ne-a oferit ideia lansării acestei serii de Diplome de Excelență în regenerare urbană.

56_1

  1. CAFENEAUA D ARC” – SAȘA MOZA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA URBANĂ, prin inițiative private pentru revitalizarea spațiilor private/publice din Timișoara-ian. 2011)

Cafeneaua D’ Arc din Piața Unirii s-a născut în 2002 remarcîndu-se imediat prin primul act de asanare a unui subsol-consolidare din Cetate și refuncționalizarea lui într-un pub. A urmat prima terasă din Piața Unirii, prima terasă de pe malul Begheiului în 2008, prima barjă –vapor terasă pe Bega, extinderea terasei sub podul podul Traian (Mihai Viteazu) prin realizarea unui spațiu de spectacole și a primei galerie de artă în aer liber –Typopasage în 2009, prima curte interioară amenajată ca galerie de artă și de spectacole, etc. S-a remarcat prin parteneriatul informal cu Asociația Studenților din Facultatea de Arhitectură UPT pentru organizarea “Serilor de Joi”, la care au fost invitați să-și susțină ideile studenți și personalități marcante din țară și străinătate. În jurul pub-ului s-a coagulat vestita galerie a fotbalului comunitar timișorean ASU POLI. (sursa foto 3 [3])

56_2

  1. “VERDE PENTRU BICICLETE” – EMIL CRISTESCU

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA URBANĂ prin initiative private, avînd ca scop sănătatea locuitorilor timișoreni- aprilie 2011)

Campania “Verde pentru Bicicleteeste prima inițiativă independentă de amploare din Timișoara care încurajează adoptarea mersului pe bicicletă ca alternativă ecologică pentru deplasarea prin oraș. Campania a debutat în octombrie 2008 și de atunci s-au realizat aproape în fiecare lună/an acțiuni pentru bicicliști: de la pentru copii și tineri, la concursuri pentru toate categoriile de vîrstă, la campanii de încurajare a mersului pe două roți realizate în rîndul companiilor din Timișoara, la acțiuni de recompensare a celor care merg pe biciclete la serviciu, la campanii de informare stradală/în unitățile de învățămînt, cu privire la măsurile de siguranță în trafic.  

56_3

  1. FUNDAȚIA „RUBIN” –STELIAN CÎRȚ

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA URBANĂ, prin initiațive private pentru acțiuni de revitalizare a spațiului public în zona centrală a Timișoarei- iunie 2011)

Începînd cu anul 2003, Fundația “Rubin” a derulat programul “Arta în Stradă”, un program de susținere și atragere a tinerilor către actul de cultură. Acest program a transformat conceptul de galerie-expoziție într-un instrument de analiză a interacțiunii operei de artă cu publicul. El s-a desfășurat în spațiul public și în același timp a constituit o modalitate de a implementa fenomenul artistic în cotidian.  În cadrul programului “Arta în Stradă”, fundația a dezvoltat o serie de activități culturale (expoziții, ateliere de creație, concerte și proiecte din care amintim “Transport ieșit din comun”, “Debut”, “Festivalul AccesArtsau Tabere de creație precum “Pastel urban), etc.

56_4

  1. MODATIM INVESTMENT GRUP – OVIDIU ȘANDOR

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA URBANĂ prin inițiative private pentru demararea reconversiei unei zone industriale din zona centrală Timișoara – dec. 2011)

Investiția City Business Center (CBC), noul centru de afaceri care a prins viață în Piața 700,  transformînd definitiv spațiul adiacent zonei centrale, a fost demarată în 2005 și a fost finalizat în 2014. Complexul care include cinci corpuri cu o suprafață totală de 43.000 mp, este cu atît mai important pentru oraș cu cît prin atuurile sale, oferă infrastructura necesară companiilor care doresc să se implanteze sau să-și consolideze prezența în regiunea noastră. CBC asigură astfel cadrul necesar pentru crearea de locuri de muncă de un tip special și chiar dezvoltă noi oportunități pentru mediul de afaceri local. Rolul ModaTim Invest S.A. nu s-a limitat doar la construirea și inchirierea celor cinci clădiri de birouri, ci s-a implicat în  reinnoirea urbană a zonei, atît prin modul de abordare a proiectului propru-zis, prin inițiativele de interes public (punerea în valoare a Stăvilarului de la începutul sec. al XVIII-lea) cît și prin acțiuni ce vizează îmbunătățirea infrastructurii și accesului în această zonă centrală a orașului.

56_5

  1. “JAZZ FESTIVAL GĂRÎNA” – MARIUS GIURA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA REGIONALĂ prin promovarea artei musicale contemporane în spațiul regional – iulie 2012)

În august 1997 Puba Hromadka, Liviu Butoi, Gigi Tauș și Marius Giurea au deschis primul Festival de Jazz din Gărîna, în curtea hanului “La Răscruce”. De atunci Florian Lungu a prezentat peste 150 formații și instrumentiști locali și internaționali. Datorită creșterii numărului de spectatori și a importanței fenomenului, în 2004 locația a fost mutate în Poiana Lupului. Alături de Tabăra de Scultură și Pictură, Festivalul de Jazz a deschis seria de evenimente artistice care au făcut din Gărîna, Banat, România un punct remarcabil al culturii europene și nu numai.

56_6

  1. “ATLETIC CLUB MARATON” – CONSTANTIN “TELE” DUMITRA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA URBANĂ prin promovarea sportului de masă pentru sănătatea locuitorilor timișoreni -sept 2012)

Ambițiosul proiect a început în 2000 prin organizarea primului maraton în Timișoara, la care au participat doar 48 persoane (incluzînd și pe cele cu handicap), ajungîndu-se în 2014 la cca 550 concurenți. Aproape în fiecare an s-au adăugat noi acțiuni: în 2001, crosul la care au participat 516 concurenți; în 2002, primul semimaraton (cu această ocazie s-a omologat traseul maratonului pentru a putea fi membru al organizației de profil AIMS); primul cros feminin cu 45 participanți; în 2004 primul biatlonul (înot și alergare) “Johny Weismuller”, în memoria concitadinului nostru; primul triatlon în parteneriat cu o firmă străină ce a investit în Timișoara (înot, bike, alergare) cu 60 participanți. În 2005 prin “Crosul Firmelor” (alergare, bike, marș, patine pe rotile)  “ATLETIC CLUB MARATON” și-a extins parteneriatul cu alți investitori din zonă (peste 45 societăți comerciale), ajungînd în 2012 la 1500 participanți.

56_7

  1. S.C. CASA BARAJ S.R.L. –IOAN POPA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA REGIONALĂ prin promovarea sportului de iarnă- dec. 2012)

Regenerarea regională presupune revigorarea tuturor județelor componente ale Regiunii de Dezvoltare Vest România. Un obiectiv principal al acestei strategii holistice este transformarea județului Caraș-Severin într-o destinație de schi internațională de succes, prin punerea treptată în funcțiune a pantelor de pe Muntele Semenic, cu cele trei pîrtii schiabile potențiale și anume Văliug –Vîrful Gozna-Semenic, Gărîna-Semenic și Crivaia –Vîrful Gozna. Telescaunul Casa Baraj, investiția declanșatoare a întregii operațiuni, a fost montată în 2011 de către S.C. Casa Baraj S.R.L.  Această coborîre Semenic – Casa Baraj (Văliug) constituie coloana vertebrală a viitoarei pîrtii ce va fi deservită și de o telegondolă. Astfel, după o abandonare prelungită a activităților sportive alpine din zonă, în 4 ani au fost puse în funcțiune 4 instalații de transport pe cablu pe Muntele Semenic și anume: pîrtia “Idioților”, pîrtia “Goznuța”, pîrtia “Crucea de Brazi” și partial pîrtia “Slalom Uriaș”. Ca prim efect al acestor initiative private, numărul de turiști din zonă s-a dublat în primii ani.

56_8

  1. FUNDAȚIA “TRIADE”- SORINA JECZA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin promovarea artei în spațiul public –mai 2012)

Gîndul ascuns al proiectului era de a crea o PEPINIERĂ de ARTĂ din care să se poată alimenta spațiul public timișorean. Lista și valoarea artiștilor  expuși în spațiul Grădini Triade, în ordine alfabetică, este impresionanată: Ștefan BARTHA, Horia-Cătălin BOJIN, Delia BRÂNDUȘESCU, Stefan CĂLĂRĂȘANU, Onisim COLTA, Roman COTOȘMAN, Matei GAȘPAR, Remus IRIMESCU, Peter JACOBI, Peter JETZA, Rudolf KOCSIS,  Antal KOLUMBAN, Imre KOVACS-KOVECSI, Gheorghe MARCU, Linda MENCZEL, Cosmin MOLDOVAN, Gheorghe MUREȘAN, Slavenca PETRE, Lorincz POPOVICI, Bogdan RAȚĂ, Mircea ROMAN, Beata ROSTAS, Dan ROȘCA, Florin SIDĂU, Nada STOJICI, Dumitru ȘERBAN, Anamaria ȘERBAN, Rudolf VARNA, Aurel VLAD.

56_9.png

  1. ASOCIAȚIA “COLONIA VESELĂ” –MIHAI IONUȚ DANCIU

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin implicarea socială într-un cartier defavorizat – aprilie 2013)

Asociația “Colonia Veselă” s-a implicat în procesele și activitățile legate de cartierul defavorizat Colonie din Petroșani.  Din parteneriatele stabilite cu entități locale și regionale, Asociația “Colonia Veselă” a pus bazale unui parteneriat care ridică nivelul de trai din această comunitate vulnerabilă, prin măsuri de eliminare a polarizării sociale, de promovare a egalității în educație și a coeziunii sociale. Din proiectele asociației amintim: “Cartierul Nostru, Nevoile Noastre” (de identificare a necesităților individuale ale familiilor din cartier), „Centrul Vizibil” (de creștere a vizibilității Centrului Comunitar Speranță pentru Colonie), „Cartierul Minunilor” (de identificare a nevoilor copiilor din cartier și ulterior amenajarea unor locuri de joacă dedicate), „Ianza. Artele Acasă” (de consultanță pe partea de arhitectură și sprijinire a demersurilor Fundației Ianza Art Inter-Cultural pentru refuncționalizarea Casei Ianza ca Centru Cultural și semnal în structura urbană principală de acces în zona coloniilor: colonia „Ianza”, colonia „Teodorescu” și cartierul „Colonie”).

56_10

  1. ASOCIAȚIA “PROPRIETARILOR DIN ZONELE REZIDENȚIALE (APZR)”- RODICA MILITARU

(Diplomă de Excelență RUR pentru acțiunile întreprinse pentru promovarea unei dezvoltări sustenabile a zonelor rezidențiale, pentru păstrarea identității culturale a acestora, pentru apărarea intereselor proprietarilor de imobile individuale din Timișoara- iulie 2013)

Acțiunile APZT s-au derulat  prin participarea activă a membrilor asociației la dezbaterile publice a numeroase proiecte de urbanism, prin nenumărate intervenții la CLT împotriva unor PUZ-uri și PUD-uri care prevedeau construirea blocurilor de locuințe colective în zone de case familiar tradiționale, prin participarea activă la dezbaterea publică a proiectului de HCLT privind informarea și consultarea populației în materie de urbanism (propunerile APZR au fost preluate partial), prin participarea activă la toate dezbaterile organizate în perioada de elaborare a noului PUG, prin participarea la dezbaterea publică a proiectelor de acte normative naționale privind amenajarea teritoriului (modificarea din 2008 și 2011 a Legii 350/2001), privind informarea și consultarea populației (Ordinul 2701/2010), etc.

Modelul de “Bună practică” al APZR este un exemplu de cum trebuie să acționeze societatea civilă ca parte activă a Alianței Urbane între toți actorii ce desăvîrșesc dezvoltarea unei comunități, pentru păstrarea identității culturale a locului. Acest succes a determinat semnarea unor protocoale de colaborare ale APZR și cu alte organizații de acelasi fel, precum “Grupul de Inițiativă în Promovarea Opiniei Publice” (GIPRO) și “Dumbrăvița noastră” (DUNOS).

56_11

  1. GRUPUL “RAAO”- RADU DORGO, ANDREI LAZĂR, ADRIAN MIHAI, OVIDIU MIHUȚESCU, absolvenți Facultatea de Arhitectură și Urbanism UPT, coordonat de BOGDAN DEMETRESCU

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin promovarea creativității în mediul universitar românesc”- oct. 2013)

Prima lucrare care i-a consacrat ca grup de cercetare a fost recunoscută pe plan mondial prin obținerea unei importante mențiuni, fiind aleși dintr-un total de 983 de echipe participante din 59 țări, în cadrul concursului “International VELUX  Award for Students of Architecture 2012“. Proiectul în cauză “Sursă interactivă de lumină naturală (Interactive Natural Light Sourse)“ propune o soluție fezabilă ce ar putea rezolva una din marile probleme ale apartamentelor de tip condominium și anume scările întunecoase din interiorul blocurilor de locuit. Lucrarea a fost distinsă și la “Archi-Word Academy Awards 2011-2013“.

Cea mai recentă recunoaștere internațională a fost dubla victorie la “International Engineering Competition” sept 2013 Calgary, Canada, unde grupul s-a întrecut pe plan mondial cu alte 7 echipe internaționale în cadrul competiției de design, în urma a numeroase selecții regionale, naționale și continentale în diferite faze ale Best Engineering Competition.

56_12

  1. ASOCIAȚIA SIMULTAN și GRUPUL H.ARTA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin inițiative independente pentru promovarea artei contemporane în spațiul public- dec. 2013)

Proiectul “Spații în Așteptare I” a constat în vizitarea și documentarea unor situri post-industriale din Timișoara, locații care au funcționat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, într-un context istoric, ca metafore posibile pentru refleții asupra prezentului. Pe parcursul proiectului, artiștii implicați au analizat spații blocate în logica tranziției și apoi a crizei, locuri a căror utopie a unui progres continuu a fost stopată, locuri dezmembrate în contextul privatizării din perioada de tranziție, locuri în așteptare și provizorat în contextul crizei financiare. Siturile în cauză au constituit punctul de plecare și fundalul pentru realizarea unor intervenții artistice care se referă la incertitudinea prezentului și la posibile scenarii legate de viitor.

“Spații în Așteptare II” a funcționat ca o platformă pentru diferitele proiecte care aduc în discuție spațiul public și extensiile lui și transformările sale în istoria recentă, posibilitățile de subversire a discursurilor rasiste și sexiste, revendicarea acestora ca spațiu comun și imaginarea unor moduri de utilizare a spațiului public și a extensiilor sale într-un mod democratic, incluziv și responsabil.

56_13

  1. FESTIVALUL DE STREET ART TIMIȘOARA (FISART) – CORINA NANU (FAD-UVT), SERGIO MORARIU (FUNDAȚIA EnduRoMania)

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin inițiative independente în promovarea artei murale în spațiul public – mai 2014)

Cele trei ediții ale Festivalului Internațional de Street Art Timișoara (FISART) inițiate de dna Corina Nanu (FAD-UVT) și dl Sergio Morariu (Fundația EnduRoMania) împreună cu PMT și alți parteneri, au avut loc începînd cu 2011. Ele au demonstrat că se pot face, cu investiții financiare minime (în comparație cu alte manifestări artistice) evenimente cu rezultate durabile și de impact în spațiul urban, care contribuie la eforturile de amelioare a aspectului acestuia.

În cele trei ediții FISART  s-a trecut treptat de la GRAFFITI în 2011, la STREET ART, de dimensiuni normale în 2012, și apoi la ARTĂ MURALĂ, de dimensiuni foarte mari în 2013. În 2011 au participat 73 de artist, în 2012-33 artiști și în 2013- 23 artiști. Experiența și calitatea artiștilor a crescut constant, ceea ce se poate vedea urmărind calitatea lucrărilor. Au participat artiști din țară și din străinătate (Brazilia, Croația, Elveția, Franța, Germania, SUA, Ungaria). Siturile, de multe ori foarte vizibile, sunt răspîndite în tot orașul, contribuind la amelioarea aspectului spațiului public urban timișorean. (sursa foto [4])

56_14b

  1. SOCIETATEA FILARMONICĂ din TIMIȘOARA- ALEXANDRA RĂZVAN-MIHALCEA

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ prin reintroducerea spațiului Sinagogii din Cetate Timișoara în circuitul cultural al municipiului –aprilie 2014)

Fondată în 1871, “Societatea Filarmonică  din Timișoara“ s-a reinființat în 1998 cu scopul de a promova cultura și arta în general și muzica în special. Unul dintre obiectivele importante ale activității ei a fost crearea sediului unui centru cultural musical, multicultural și multiconfesional în Timișoara în spațiul abandonat al Sinagogii din Cetate Timișoara. În 2005 “Societatea Filarmonică din Timișoara“ a deschis porțile Sinagogii din Cetate (închisă cu peste 20 de ani în urmă) publicului larg prin organizarea unui eveniment musical susținut de mari artiști ai scenei concertistice. Din anul 2006 pînă în prezent, în Sinagoga din Cetate s-au desfășurat peste 100 de evenimente culturale (concerte, lansări de carte, conferințe, piese de teatru, expoziții). Dintre acestea amintim prezența unor renumiți muzicieni precum Alexandra Gutu, Codrin și Diana Emandi, Franz Metz, Aura Twarowska, Erich Turk, Adriana si Sorin Dogariu, Ladislau Roth, Gabriel Banat, Caius Hera, Arthur Balogh, Emil Kindlein, actori precum Maia Morgenstern, formația de muzică renascentistă RENAISSANCE Beograd, coruri, formații simfonice de cameră, grupuri de jazz, de muzică electronică, elevi și studenti ai instituțiilor muzicale din Timișoara, Munchen, Budapesta, Bucuresti. Au fost organizate lansări de carte (Ioan Holender „De la Timisoara la Viena”), vernisaje de expoziții de artă (Adriana Lucaciu), spectacole de teatru. În Sinagoga se organizează anual festivalul de arte vizuale SIMULTAN. Printre colaboratori se numără Filarmonica “Banatul”, Opera Romana din Timisoara, Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Ceh, Ordinul Arhitectilor din Romania, Registrul Urbanistilor din Romania, Asociația Noua Acropolă, Compania d’Arte, Comunitatea Evreilor din Timisoara (care a organizat in repetate rînduri Ziua Holocaustului, comemorarea Prim Rabinului Dr. Ernest Neumann, conferințe, concerte).

56_15

  1. GRUPUL F O R– ALEXANDRU COZMA, OANA SIMIONESCU 

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în REGENERAREA URBANĂ  prin ridicarea calității vieții urbane prin inovații de promovare a creativității în mediul universitar românesc – iunie 2014 )

F O R a luat naștere în 2010, cu mult entuziasm, după o practice de un an în cadrul biroului de arhitectură Bjarke Ingels Group Copenhaga după ce membrii ei au cîștigat cîteva premii la diferite concursuri de arhitectură și urbanism încă de pe băncile universității. Nerăbdători să poată participa activ la mediul urban autohton, s-au lansat într-o serie de studii și proiecte urbane, concursuri de arhitectură sau urbanism, workshopuri și discuții în contexte diferite. Premile nu au așteptat să apară nici ele. Ar fi important de menționat proiectul REABILITAREA CARTIERELOR GRI, apreciat atît pe plan national cît și pe plan international. Cea mai recentă recunoaștere a venit din partea EUROPAN – cel mai mare concurs de urbanism și arhitectură din Europa- unde au obținut premiul second cu proiectul ”The Center. The Path. The Field of Action“ la Kristinehamn, Suedia.

Dar poate cel mai important aspect aspect al activității grupului nu sunt premiile cîștigate, ci modul în care au ales să-și structureze activitatea – ca un proces educational continuu.

56_16

  1. “FUNDAȚIA TIMIȘOARA 89”- PETRE ILIEȘU

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în DOMENIUL URBANISMULUI SOCIAL prin implicarea în sprijinirea persoanelor în criză – aprilie 2015)

„Fundaţia Timişoara ‚89” a fost prima organizaţie umanitară din România înființată în 30 decembrie 1989. Activitatea ei s-a extins prin realizarea primului  Serviciu de Urgenţe Sociale (pentru persoane în situaţie de criză) din România/Timişoara si a Centrului de Consiliere şi mediere în 1997. În 2000 a construit primul Adăpost de Tranzit Zonal cu 15 locuri de cazare, extins  în Centru de Tranzit pentru persoane fără adăpost din Timişoar în 2004 cu  Secţia de Convalescenţă în 2010)  care a ajuns la 30 locuri de cazare în 2015.

Cu ajutorul unor organizaţii internaționale  „Fundaţia Timişoara ‚89” – a dotat cu diverse materiale, utilaje şi mobilier, instrumentar medical etc. spitalele din Timişoara, asociaţii, fundaţii şi instituţii culturale, a mobilat locuinţe sociale, a distribuit mijloace de deplasare pentru persoane cu handicap sau parţial imobilizate, îmbrăcăminte, utilităţi, hrană şi medicamente pentru mii de persoane dezavantajate din Timişoara şi judeţul Timiş;

56_17

  1. “MADE IN TM”

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practice în URBANISMUL PARTICIPATIV prin inițiative independente pentru acțiunile întreprinse pentru mobilizarea comunității timișorene în sprijinirea inițiativelor, proiectelor și activităților locale valoroase – sept. 2015)

Din directiile de actiune intreprinse de organizație amintim “MADE IN TM LIVE concerte live cu trupe timisorene”. În 2013 au participat 18 trupe și în 2014 -8 trupe locale pe scena instalată pe barja de la D’ Arc. A doua ediție a marcat încorporarea acțiunii în cadrul festivalului oficial Bega Bulevard; “MADE IN TM PROMO-VIDEO” prezintă materiale video de promovare pentru trupele Made in TM. Fiecare concert din acțiunea anterioră a fost înregistrat și s-a concretizat în materiale de prezentare video ce au fost publicare online și oferite gratuit trupelor; “MADE IN TM CRUD” încurajazează creativitatea tinerilor. S-a remarcat prin facilitarea accesului direct a trupelor școlare timișorene la experiența profesioniștilor consacrați și prin oferirea unei platforme de promovare a acestora; “MADE IN TM CUM SE FACE…?” încurajează comunitatea de industrii creative de sprijin pe orizontală unde designeri, artiști vizuali, cameramani, sunetiști și editori au fost invitați; “COMPILATIA MADE IN TM” unică în România, editează anual (de către Anonim Tm și Made in Tm) materilalul discografic și prezintă o imagine la zi a activității muzicienilor locali;“POSTCAST MADE IN TM” prezintă artiști promovați de grup, într-un format compact (interviuri, piese live și inregistrate).

56_18

  1. “ASOCIAȚIA CULTURALĂ ARIERGARDA”- DANIEL VIGHI,

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în REGENERAREA REGIONALĂ prin acţiunile intreprinse pentru contribuția la coagularea opiniei publice în vederea punerii în valoare a patrimoniului natural și urban bănățean, ca parte activă a procesului democratic participativ de luare a deciziilor în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului –oct. 2015)

Obiectivele principale “ACA” s-au derulat pe 3 directii: Focalizarea opiniei publice asupra patrimoniului local si regional prin programe, seminarii, workshopuri, manifestări civice, literare, artă plastică, happening și manifestări muzicale de tip art street care să asigure vizibilitatea patrimoniului urban, a celui de arhitectură rurală multietnică specifică Banatului istoric, avertizări civice și manifestări publice de protest, menite să oprească degradarea, transformarea și mutilarea obiectivelor patrimoniale; Dezvoltarea turismului cultural prin evenimente culturale care pun în valoare istoria și bogăția patrimoniului natural, industrial și cultural-istoric al Banatului istoric din România, Ungaria și Serbia. Construcția unor trasee de turism cultural, realizarea unor proiecte pilot a unor trasee culturale cu valoare promoțională pentru tour-operatorii din turism; Promovarea valorilor literare regionale și naționale prin crearea, în mod continuu şi pe termen lung, a unor oportunităţi de comunicare prin seminarii interactive, ateliere şi mese rotunde, lansări de carte, tabere literare, construcția unor siteuri literare și a unor baze de date cu scriitori, istorici, artiști plastici aparținând culturii române.

Din proiectele derulate amintim: 1. Sărbătoarea străzii Emanoil Ungureanu (2008)/ 2. Sărbătoarea străzii Eugeniu de Savoya (2009)/ 3. Sărbătoarea străzii Mercy (2010)/ 4. Sărbătoarea străzii A. Pacha (2011)/ 5. Proiectul Aleea din parc (2012).

56_19

  1. MIHAI OPRIȘ -arhitect

(Diplomă de Excelență RUR pentru pentru contributia sa la CUNOAȘTEREA DEZVOLTĂRII URBANISTICE A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA- noiembrie 2015)

De peste patru decenii, pasiunea pentru studiul istoriei urbanistice a Timișoarei a reprezentat o constantă în activitatea arhitectului Mihai Opriș. În cadrul institutului de proiectări IPROTIM arhitectul Mihai Opris a primit sarcina de a suprapune pe un plan topografic de atunci (1974) poziția exactă a tuturor acelor resturi, care constituiau „anomalii“ față de terenul natural, „bun de fundare“ pentru noile construcții. În urma cercetării a numeroase documente, planuri istorice originale păstrate în arhivele timișorene, arhitectul a suprapus pe planul din 1974 planurile tuturor etapelor de evoluție istorică a orașului. Concluziile acestor cercetări le-a publicat într-o serie de articole științifice în revista Arhitectura. După 1978 Mihai Opriș a cercetat uriașa colecție de planuri istorice ale cetății Timișoara –  375 de titluri, unele conținând mai multe planșe – păstrată în Muzeul Militar Central (astăzi Muzeul Militar Național) din București sau la Arhiva de Stat Austriacă – Secția Arhiva de Război (Kriegsarchiv). Concluziile au fost sintetizate în volumul „TIMIȘOARA mică monografie urbanistică“ apărut în 1987. Dupa 1990 Arhitectul Opriș a făcut noi descoperiri, care au determinat revizuirea unor capitole întregi ale istoriei urbanistice a Timișoarei. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în anul 2007 în volumul „Timișoara Monografie Urbanistică Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei“, apărut cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara.

56_20

  1. „TAVERNA”- GABRIEL SORIN NAICA-LOEBELL

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici prin inițiative independente pentru participarea susținută în REGENERAREA URBANĂ a zonei Fabric Timișoara prin localul Taverna- dec. 2015)

După un succes remarcabil in domeniul artelor plastice, început în România (Galeria Bastion 1982), continuat în Grecia (Galera Kochlias), în Germania unde a expus în cele mai prestigioase spații (Volkerkunde Museum, Blue Gallery, etc), în SUA (San Francisco Art Exchange Gallery) Gabriel Sorin Naica-Loebell a revenit în Timișoara în anul 2005 în dorința sa permanentă de a se reinventa. A fost fascinat de ideea de regenerare urbană a zonelor istorice din orasul tinereții sale promovată de autoritățile locale. După mai multe încercări, G. S. Naica-Loebell s-a stabilit în 2006 în apropierea Pieței Badea Cârțan în subsolul unui imobil istoric aproape părăsit la nr.13, inventînd „Taverna”, apoi la nr. 10, unde s-a stabilizat locul de întîlnire al mediului artistic local. Aici a început  pe lîngă „bucătăreala” unei taverne (memoria celor 5 ani petrecuți în Grecia) și promovarea actului teatral sau muzical într-un spectacol holistic.

Printre invitații săi de elită ce au performat aici în muzică se regăsesc: Paco DeLucia, Adi Barar, Sean Fasciani, Owen Hart Jr, Catalin Milea, Velmos & Jr. Cardoso, etc sau în teatru: Claudiu Bleont, Magda Catone, Pusch & Play, etc.  Într-o zonă evitată seara de oamenii obisnuiți, în apropierea unei piețe agroalimentare traditională, Gabi Sorin Naica- Loebell a rezistat noapte de noapte cu dirzenia unui boem, stabilind un reper urban pe care străinii îl cunosc mai bine decit localnicii. (sursa foto- [5])

56_21

  1. PARCULUI ISTORIC si ARHEOLOGIC „CETATILE DACICE din MUNTI ORASTIEI“ – VLADIMIR BOGDAN BRYLYNSKEI

(Diplomă de Excelență RUR pentru bune practici în URBANISM PARTICIPATIV prin implicarea comunității locale la actiunea de salvare, conservare și punere în valoare a PARCULUI ISTORIC și ARHEOLOGIC „CETĂȚILE DACICE din MUNȚI ORĂȘTIEI“ –martie 2016)

Dl BRYLYNSKEI VLADIMIR BOGDAN și-a dedicat in ultimii 25 de ani întreaga sa putere pentru salvarea si protejarea patrimoniului dacic din Muntii Orastiei (monument înscris azi, prin strădania sa, în lista PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO). A reuşit să convingă lumea că există două Sarmizegetuse (cea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei si cea de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Ţara Haţegului).  La inceput a luptat singur impotriva tuturor, impotriva căutătorilor de comori, traficanților de obiecte de patrimoniu, turistilor ce devastau zona, care au distrus monumente din acest sit arheologic.  A elaborat proiecte de legi pentru reglementarea statutului juridic a zonei.  A atras atentia asupra neconcordantei dintre legea silvica si legea de protectie a patrimoniului national cultural. A contribuit esential in 2012 la aprobarea Hotaririi de Guvern, prin care Sarmizegetusa Regia era trecută în administrarea Consiliului Județean Hunedoara. A curățat zona de tonele de gunoaie lăsate de turștii necivilizați, reușind să transforme zona într-un „Parc Istoric și Arheologic” vizitat anual de peste 30.000 turiști. A semnalat descoperiri întâmplătoare din pădurile Munților Orăștiei, reușind recuperarea a zeci de piese de o deosebită importanță, dintre care descoperirea și recuperarea unei matrițe de bronz pentru turnat bijuterii, considerată de unii autori, cea mai importantă descoperire de la Cloșca cu Puii  de Aur.  Abia după 2014, prin strădanile sale, vizitatorii Sarmizegetusei dacice pot avea în fața lor o imagine de ansamblu a sitului. (sursa foto [6])

56_22

CONCLUZII

Art. 11 din Carta europeană a democrației participative în procesele de planificare spațială – Consiliul European al Urbanismului/2016 “Semnatarii Cartei o vor promova și disemina și vor pune în valoare bunele practici și schimbul de experiențe, în special prin acordarea unui premiu de excelență specific democrației participative.

România a semnat Carta europeană a democrației participative în procesele de planificare spațială.

 

REFERINTE

[1] https://radulblog.wordpress.com/2016/09/18/tm2021-lumineaza-orasul-prin-tine/

[2] RADOSLAV R., PREDESCU S., DANCIU I.,M.- „ESTE RECUNOSCUTĂ ÎN ROMÂNIA  INIȚIATIVA INDEPENDENTĂ CA ACTOR PRINCIPAL ÎN DEVENIREA URBANĂ? sau despre RADICALIZARE – DERADICALIZARE” Revista Urbanisul Seria Noua –Cercetare in urbanism și amenajarea teritoriului- nr 19/2015,  ISSN 1844-802X, pg 28-33)

[3] www sspolitehnica.ro

[4] http://timisplus.ro/?p=6574

[5]

http://radubadoiu.com/blog/working/51-taverna?fb_action_ids=942753775761709&fb_action_types=og.likes

[6] http://adevarul.ro/locale/hunedoara/secretele-limbii-dacilor-cele-mai-ciudate-cuvinte-pastrate-stramosii-explica-specialistii-1_566067807d919ed50edb970e/index.html

Raduradoslav 12.01.2017

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s