POSIBIL PLAN DE ACȚIUNI PENTRU REVITALIZAREA “NOILOR PIEȚE AGROALIMENTARE TIMIȘOARA (NPAT)”

Această postare promisă în episodul trecut, se înscrie în căutările noastre referitoare la  Polul de Creștere Timișoara (PCT) pentru a readuce piețele agroalimentare (gestionate de autoritatea publică) și implicit producătorul local, într-o poziție de competitor egal cu marile lanțurile comerciale multinaționale în desfacerea produselor agroalimentare pe piața comerțului. Nu ne vom ocupa de ARHITECTURA VIZUALĂ a celor două NPAT –Piața Badea Cîrțan și Piața 700 [1], ci de un nou mod de organizare.  Modelul este preluat de la comunitățile locale care luptă pentru păstrarea identității lor culturale.

Succesul piețelor volante (infrastructuri ad-hoc) în cartierele timișorene, apărute în ultima perioadă, confirmă atractivitatea acestui tip de comerț agroalimentar în competiția sa cu supermagazinele omniprezente. Să nu uităm însă de limitarea timpului de funcționare a acestora (o dată pe săptămînă în weekend și doar dimineața). Credem că numai prin modificarea managementului infrastructurii instiționalizate (piețele agroalimentare gestionate de autoritatea publică) putem readuce echilibrul pe piața retailului.

Piețele agroalimentare funcționează [2] prin șapte elemente care aduc un plus față de oricare altă infrastructură de retail:

–          Dezvoltă relațiile sociale și interacțiunea în cartiere și comunități;

–          Contribuie la bună-starea comercianților și a consumatorilor;

–          Aduc un aport nutritiv proaspăt;

–          Asigură un preț redus raportat la calitatea produselor;

–          Dețin un substrat cultural nelimitat în timp, fiind la baza oricărei dezvoltări urbane organice/neplanificate din perioada premodernă;

–          Susțin economia locală;

–          Creează relații urban-rural bazate pe încredere.

 

PLAN DE ACȚIUNE- PROPUNERE

  1. CONCEPTUL NPAT va functiona cu produsele de legume/ fructe/ carne/ brînzeturi/ pește, etc. proaspete ale producatorilor locali din zona noastră regională, în piețele agroalimentare administrate de autoritățile locale, născînd șanse egale pentru fermierii, legumicultorii, vînătorii/pescarii, artizanii locali (brutari, măcelari, microberării, prăjitori cafea, etc), alimentație publică (standuri mîncare, cafenea, vinoteca, etc) de mărime mică și mijlocie, ce pot fi acompaniate de locuri de repaos specific (care să nu interfereze cu compactitatea conceptului, dar să fie nemijlocit legat de el, pentru că azi comerțul este o combinație între aprovizionare și entertainment). Am subliniat că această operațiune nu poate fi făcută în concurența cu marile lanțuri comerciale, în contextul global actual al distribuției comerciale, ci în completarea lor, sub un management competitiv al autorității publice locale (într-un spațiu protejat de agresivitatea comerțului agroalimentar global), cu scopul declarat de a promova producția locală și atractivitatea unică multietnică a orașului.

Această politică nu se poate obține prin aplicarea de legi naționale protecționiste (ex. legea a 50% produse naționale pentru multinaționale în marile lanțuri comerciale) care conduc la inflație, ci prin promovarea unei competiții reale, ce se bazează pe mîndria locală, ca răspuns inteligent al autorităților locale/județene/regionale, la controlul impus al vînzării produselor de brînzeturi/ legume/ fructe/pește/carne de către marile lanțuri comerciale.

Prezența celor două NPAT  în autoregenerarea POLULUI DE CREȘTERE TIMIȘOARA, a ZCCT este necesară datorită nevoi de creștere a vizibilității eco-producției locale, încurajării diversificării eco-producției locale, sprijinirii micile afaceri locale (IMM-urilor) și conectării directe dintre producția locală și desfacere, fără intermediari.

Acțiuni:

-CJT/CJA/CJCS/CJHU împreună cu Direcțiile Agricole aferente și Consiliile Locale trebuie să inițieze susținerea promovării cooperării astfel ca fiecare sat/localitate rurală din regiune să-și stabilească un/mai multe  branduri locale (după redusele mele informații: lubeniță-Gottlob, etc;  cartofi-Belinț, etc; tomate-…. etc; varză- ….etc;  mere-Periam, Diniaș, Topolovenu Mare etc; brînză oaie, capră -…. etc; mirodenii-Păuliș….etc; pește-păstrăvăriile din zona noastră de munte, din multiplele bazine piscicole din pusta Banățeană, de pe Dunăre; țuica –Domașnea, etc; vin- Recaș, etc; bere-producție manufacturieră locală; etc, etc). Rog orice cititor al acestor rînduri să completeze măcar mental această listă incompletă.

 

 

  1. Noul concept de NPAT trebuie să fie locul pentru promovarea programelor de educație a hranei sănătoase pentru tînara generație, a schimburilor pline de respect dintre urban si rural.

Acțiuni

Inspectoratele de Învățămînt  Județene de pe lîngă CJT/CJA/CJCS/CJHU, împreună cu specialiștii din Televiziunea Regionlă Timișoara („Uica Mihai”), Radiourile locale, etc. trebuie să inițieze pentru copii din grădinițele/școlile/liceele arondate, cursuri, demonstrații cu servire în spațiul acestor NPAT, despre hrana sănătoasă. Se pot coopta bucătari șefi din restaurantele locale (dar și din județ/regiune/euroregiune) renumiți pentru promovarea mîncării tradiționale locale sănătoase, dar și gospodine, mame, bunici ce mai știu rețete locale, etc. Numai așa se poate face promovarea eco-economiei locale pentru o hrănire sănătoasă.

 

  1. NOILE PIEȚE AGROALIMENTARE din TIMIȘOARA pot crea o REȚEA de LANDMARK-uri de INTERACȚIUNE SOCIALĂ unice, pentru că o piață agroalimentară este cel mai democratic spațiu urban de întîlnire pentru toate categoriile sociale (fiind unicele locuri unde diferentele sociale dispar).  NPAT”, ca locuri prietenoase, unde se poate mînca și petrece timpul liber, pot deveni ATRACTORI PRINCIPALI turistici majori, ca loc al demonstrației autentice a culturii noastre multietnice.

Acțiuni

Rețetele gătite în piață vor fi românești, germane, maghiare, sîrbești, slovace, bulgărești, alsaciene, italiene, evreiești, etc, etc. (Îmi este dor de mîncarea preparată de bunicile mele din zona populată de alsacieni din șesul bănățean sau de romani dintre dealurile/munții cărășeni). Este de evitat a se comercializa produsele de lux.

 

  1. Aceste NPATpot deveni un brand novativ, unde comercianții locali trebuie să-si informeze și să servească consumatorilor locali și non-locali produsele lor. Cumpărătorul vine în piață tocmai pentru interacțiunea cu ofertantul (discuții, consiliere, negociere, relație directă cu vînzătorul).

 

Acțiuni

Administrația piețelor de pe lîngă CLT trebuie să organizeze cursuri de educare a comercianților locali din NPAT”, pentru un comportament agreabil, vizite în euroregiune în piețele agroalimentare renumite, etc

 

 

  1. Aceste două NPAT (“tîrguri”), gîndite în Timișoara pe traseele pietonale/bike majore (prezentate în episoadele anterioare III și IV), vor contribui la autorevitalizarea Zonei Centrale Cetate Timișoara, la promovarea eco-economiei locale și pot forma un BRAND UNIC al euroregiunii noastre.

Acțiuni

Tarifele cooperativelor locale nou inființate, ce se ocupă de valorificarea producției locale, trebuie să li se acorde reduceri de ocupare a spațiilor de vînzare (în cazul în care respectă cele de mai sus). Aceste NPAT (“tîrguri”) nu trebuie privite doar ca o afacere economică primitivă a autorităților locale, ci ca un instrument de promovare/sponzorizare a eco-producției locale.

     

 

CONCLUZII

Important este ca rețeaua comercială/educațională a NOILOR PIEȚE AGROALIMENTAREsă fie gindită atit pentru turiști/vizitatorii ai ZCCT, cît și ca piață agroalimentară de proximitate a comunităților rezidențiale din Timișoara cu densități majore Circumvalațiunii, Basarab, Lipovei, Dorobanți, Sudului, Șagului, etc. NPAT nu poate fi supraspecializată la un singur produs (peștele, cum se vehiculează acum în Timișoara), ci doar cu oferte exclusiviste (produse proaspete, direct de la producătorul local, pe care nu le găsesti în altă parte).

REFERINTE

[1] https://radulblog.wordpress.com/2016/12/15/utilizare-a-traseelor-pietonale-in-autorevitalizarea-zonei-centrale-cetate-timisoara-1998-2016-episodul-iii/

[2] Stephanie Geertman https://goo.gl/tMLwT7

Radoslav Radu 04.01.2017

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s